Exemplu:

Tu dai click pe  5 adsuri pe zi = $0.05

20 referrals dau click pe 5 adsuri pe zi = $0.50

Castigul zilnic = $0.55

Castigul saptamanal= $3.85

Castigul lunar = $15.4

Nu este un castig mare dar daca-l investesti in 50 referali(12.5$) care-s valabili 1 luna acestia iti vor aduce intr-o luna ~30$ care ii reinvestesti iar in 100 referali (25$=100 referali). Acest site face platile instant prin Paypal/AlertPay/Neteller. Minim Payout 2$ si sa ai 60 clickuri date. Eu am luat-o pe calea cea mai usoara, am investit 100$, 80$ = upgrade contul la gold 20$ =100 referali (nu 25$ pentru ca avand gold am si cateva facilitati, asta ii una dintre ele).

Pentru mai multe detalii legate de aceste avantaje faceti un cont aici http://www.onbux.com/?r=dOxOb

*)Post publicitar

Pe zi ce trece descopar ca majoritatea oamenilor din jurul meu sunt astfel. Intalnesc oameni fara scrupule, oameni rai, oameni invidiosi. De ce?! Cutia Pandorei probabil ca este de vina si nu stiu cum naiba cred ca s-a varsat in jurul meu. Faci numai bine si dai peste rau, culmea e ca tocmai persoanei careia ii faci bine iti raspunde cu rau. Oamenii pe care ii crezi aproape te dezamagesc, oamenii in care ai incredere te dezamagesc…de ce?! De ce s-a transformat lumea asa?! Oare sa fi fost asa dintotdeauna si eu sa fi realizat prea tarziu?! Este chiar asa greu sa faci o fapta buna?! Este asa greu sa ajuti pe cineva fara a urmari un interes anume ?! Nu, nu este deloc greu, noi nu vrem asta.

Cand ati facut ultima fapta buna?!

Articol scris de BilZone.

Este greu sa iti reuseasca orice combinatie. S-a dat liber la mixuri pe www.mixes.ro

De unul din aceste motive s-a lovit unul dintre colegii mei de serviciu. Fericire mare pe el cand a aflat ca  sotia sa este insarcinata si astfel au numarat zilele pana sa poata sa faca primul ecograf pentru stabilirea sexului, dorindu-si foarte mult un baiat. Cand a venit momentul ecografului, a primit raspunsul mult visat si anume ca va avea un baiat. Fericire mare pe capul omului dar pentru o mai multa siguranta a lasat timpul sa treaca si si-a mai dus sotia inca o data la ecograf, pentru a fi sigur. Raspunsul a fost la fel. Tot baiat. S-a apucat el si a zugravit camera copilului in albastru, a dotat-o cu tot ce este nevoie pentru un baietel, a cumparat hainute pentru noul membru al familiei etc. Si uite asa a trecut timpul si a venit ziua cea mare. Cu mari emotiii isi astepta sotia pe holurile spitalului, usa s-a deschis, in fata lui a aparut o asistenta: “-Felicitari, aveti o fetita sanatoasa!”…

Exemple asemanatoare ar fi multiple pe care as putea sa vi le zic dar cred ca nu-si au rostul. Toti suntem constienti de sistemul sanitar din Romania si de profesionalismul unor medici care nu dau doi lei pe pacienti si ii trateaza cu indiferenta. De asistente nici nu mai vorbesc, care se cred buricul pamantului..Dar nu mai conteaza. Noi sa fim sanatosi si sa ne ferim de ei

Articol scris de BilZone.

Este greu sa iti reuseasca orice combinatie. S-a dat liber la mixuri pe www.mixes.ro

In debutul meu in presa din judetul Dambovita am scris si despre dinamicul de-acum teatru targovistean, Tony Bulandra. Am scris si despre ceea ce se petrecea pe scena, iar cuvintele inclin sa cred ca erau laudative, dar am scris si despre Mihai Constantin Ranin, cel care abia atunci ii prelua fraile.  Am primit la scurt timp, drept “rasplata” un contra editorial intr-o gazeta locala (ceea ce insemna ca sunt citit) si am fost destul de des apostrofat de Mihai Constantin Ranin in legatura cu raul pe care il fac teatrului. Incidentul cel mai haios s-a petrecut insa la Gala “Cristian Topescu 40 de ani de televiziune”, moment in care am intrat pe usa institutiei in timp ce auzeam cuvintele “hai intra ca poate iti dau si un sut in fund”. De-atunci am tot fost pe la teatru si chiar m-am salutat cu domnul care a rostit replica.

Am fost la teatru si am vazut multe sau mai bine zis nesperat de multe lucruri bune.  De cele bune, ca si de sincope, responsabil este managementul institutiei. N-ar rost sa insist cu laudele: sali care arata foarte bine, piese de calitate, poate un repertoriu cam prea indraznet pentru calitatea publicului targovistean, regizori cu renume, actori care au crescut vizibil, critici de teatru impresionati de ce se joaca la doar 80 de km de Capitala…si un festival (Babel) pus in miscare si vazut si-n lumea buna a culturii bucurestene.

Cine a castigat? Teatrul Tony Bulandra. Mihai Constantin Ranin. Targovistea.

Acum e de actualitate disputa dintre primar si cei care se impotrivesc restructurarii teatrului. Citeste  aici si aici. Ca potential spectator m-as putea intreba daca institutia este in vreun fel in pericol dupa o astfel de interventie la nivel administrativ. Asta e deci intrebarea: ESTE SAU NU ESTE TEATRUL IN PERICOL?

1.Sa NU ne inflamam! – articolele aparute in presa centrala care-l pozitioneaza pe edilul targovistei in ipostaza de adversar al culturii sunt vadit sub influenta comunicatului “strigat de ajutor” al managerului teatrului. Cei care semneaza astfel de articole sunt responsabilii departamentelor de cultura, sensibili la problemele personajelor care le ofera materie prima pentru scriitura.

2.Este foarte posibil ca cineva sa aiba tot interesul sa manipuleze si sa se panicheze daca pierde o functie importanta si controlul unor anumite sume de bani. Reorganizarea nu inseamna automat disparitia ci poate si un management mai eficient.

3.Daca totusi problema teatrului se judeca pe criterii politice (razboi PLD-PSD) si totul e o vendeta, atunci e foarte grav. In acest caz, pierde toata lumea si refuz sa detaliez.

4.Primarul actual pleaca la drum (in mod bizar) cu un handicap de imagine si cu prea multe probleme pe care ai senzatia ca si le creaza singur. Are oameni slabi pe PR iar oamenii care ii pun in pagina miscarile sunt penibil de slugarnici (a se citi doar presa obedienta din Targoviste).  Un exemplu este chiar acest caz, in care o masura de ordin administrativ este prezentata ca atentat la o institutie care in doar cativa ani a acumulat prestigiu si imagine excelenta in randul presei de specialitate.

5.Inertia actorilor care isi apara institutia este logica, explicabila si deloc condamnabila. Este iar vina administratiei care are probleme de comunicare si care nu poate oferi garantii si o proiectie justa legata de viitorul unei trupe care, repet, a crescut ratingul cultural al urbei.

Concluzie: Adevarul este la mijloc iar contrele de ordin administrativ pot fi depasite daca exista maturitate in gandire si vointa in a pastra si a continua proiectul Tony Bulandra la Targoviste. Administratia poate cadea in pacatul neglijentei dar spune ca deocamdata e vorba doar de o eficientizare a resurselor. Teatrul “se laicizeaza” daca ramane blocat in discutii despre bani si poate da o palma administratiei daca rezista si face performanta chiar si in conditii vitrege.

Busterkiller a urmarit cu atentia mica disputa de astazi si m-a rugat sa-i public cateva vorbe. Asadar:

Articol scris de Busterkiller, guest-ul meu:

Pentru ca era o discutie aprinsa pe blog in legatura cu problemele gramaticale prezente in blogurile romanesti, m-am gandit ca ar fi interesant sa studiem un pic aspectul asta. E adevarat ca dupa aparitia DOOM2 ( nu jocul, ci Dictionarul ortografic , ortoepic si morfologic – editia a 2-a) s-au schimbat tot soiul de cuvinte si modul in care se scriu.

INconstantiN avea dreptate, corect este “eu continui”, cu toate ca nu prea suna romaneste, dar asa scrie in DOOM. “Nicio”, “niciunul” se scriu legat, insa nu ma voi axa pe cuvintele romanesti. Pentru ca verificand DOOM-ul am observat ca incepem sa copiem.

Marea problema este ca incepem sa preluam cuvinte englezesti (ex: feedback, babysitter, fitness etc.). Intrebarea mea este, pentru ce avem neaparat nevoie de acestea in dictionarul romanesc? Daca sunt bine documentat, pe la sfarsitul sec. XIX si inceputul secolului XX, in limba romana au aparut o sumedenie de cuvinte din limba franceza (“parol”, “merci” – ca sa le amintesc doar pe cele mai uzitate) . Avem nevoie neaparata de aceste cuvinte? Tinand cont ca frantuzismele din sec. XX chiar nu se mai folosesc, cu mici exceptii (ex. merci). Avem nevoie de aceste englezisme?

Parerea mea este ca le-am adoptat doar sa fim “trendy” acum si in sec. XX, ca sa fim “chic”. Romanul mai bine preia decat sa creeze. Am inceput, pe langa multe cuvinte, sa preluam si sarbarori occidentale : Sf. Valentin. De ce nu avem sarbatoarea noastra de Dragobete? Sau Halloween, “sarbatoarea sfantului bostan” cum ii mai zic eu. Care e rostul lor? Aaaaa! Am inteles! Romanul e petrecaret! Sustinand aceasta idee cred ca aderarea la UE ne va transforma intr-o tara fara cultura nationala, prin preluarea culturilor si traditiilor din alte state, care vor duce la o europenizare a Romaniei adica: preluarea si insusirea culturii europene  in dauna culturii nationale. In cateva generatii eu cred ca toata lumea va uita de obiceiurile natiei romanesti si vom vorbi limbi de circulatie internationala.

Ajung sa cred ca europenizarea statelor este doar un imperialism mascat. Romanizarea era introducerea culturii si civilizatiei romane in provincii, grecizarea la fel. Ganditi-va putin ca de-a lungul istoriei romanul a preluat mereu. Avem o groaza de turcisme in limba romana dobandite la fel (ex. ciubuc, spaga). Englezii sau alte popoare ce cuvinte au preluat de la noi? Au preluat o sa spuneti “sarmalutele si mamaliguta”, o sa va raspund si la asta. Noi am preluat sarmalutele tot de la turci. Iar ceea ce vroiam sa spun e ca nu vorbim de termeni culinari atunci cand vorbim despre preluarea de cuvinte, pentru ca “Gordon bleu” nu putem sa il numim altfel, iar “pizza” va ramane intotdeauna “pizza”, precum si “sarmaluta” va avea acelasi inteles oriunde in lume.

Nu ma intelegeti gresit nu vreau sa par un traditionalist sau nationalist dar cred ca nu trebuie sa ne insusim termeni de care nu avem neaparat nevoie in cultura noastra, pentru ca nu facem decat sa ii copiem pe altii. Romanul nu poate fi original?

Nu stiu cati sunt pasionati de box in Romania,  pentru ca multi se uita la acest sport doar cand evolueaza un roman, se trezesc la 5 dimineata sa il vada pe Bute sau pe Doroftei (cand boxa), insa mie chiar imi place acest sport si nu puteam rata intalnirea din 26 iulie. Asa ca m-am trezit devreme duminca dimineata, mi-am facut o cafea sa ma trezesc si am dat drumul la tv sa ma uit la “meciul anului” in box, cum a fost denumit  de specialisti, pentru centura WBA la categoria welterweigth dintre puertoricanul Miguel Cotto, detinatorul titlului, omul pe care Floyd Mayweather l-a evitat in cariera sa, care avea un palmares exceptional 32 de victorii dintre care 26 prin K.O. si nici o infrangere si mexicanul Antonio Margarito supranumit “Tornada din Tijuana “ si detinator al altei centuri din boxul profesionist,  varianta WBO la aceeasi categorie.

Doar Cotto si-a pus in joc centura si toata lumea era de parere ca puertoricanul va castiga meciul cu mexicanul Margarito, care avea un palmares care includea si 5 infrangeri. Cotto era considerat cel mai valoros boxer la categoria sa deci si la casele de pariuri era favorit in fata mexicanului care in primele 10 meciuri la profesionim suferise 3 infrangeri si parea a fi un sportiv de mana a doua, dupa care a inceput sa castige meci dupa meci si a ajuns sa fie unul dintre contracandidatii la centura.

Si dupa meciurile introductive dinaintea marii intalniri, cu strigatul de lupta a lui Michael Buffer “Let’s get ready to Rumble!“ incepe “meciul anului” si stupoare Cotto care era favoritul luptei adopta o metoda de aparare si nu ataca, iar “Tornada din Tijuana“, incepe furibund iar in runda a 2-a reuseste sa ii sparga arcada si nasul lui Cotto, care parea a nu fi in apele lui si avea acum parte de cel mai greu moment din cariera, in fata mexicanului.

In runda a 11-a dupa mai multe lovituri puternice incasate de puertorican, acesta ingenungheaza de doua ori refuzand lupta si este numarat. Vazand fata plina de sange a lui Cotto, arbitrul decide sa puna capat luptei, iar noul campion WBA la welterweight este decis de un TKO (tehnical knock-out).

Ce sa zic, meciul chiar si-a meritat titulatura cu toate ca vroiam sa vad un Cotto mai combativ, tinand cont de palmaresul care il avea si de adversarii pe care ii facuse K.O. Margarito m-a impresionat prin stilul lui agresiv de lupta si am vazut de ce i se spune “Tornada din Tijuana”. Chiar daca nu se intampla ca arbitrul sa opreasca lupta, Cotto oricum pierdea pentru ca a cedat centrul ringului inca din runda I, iar mexicanul s-a napustit asupra lui ca un uragan.

Dupa ce a fost considerat cel mai periculos boxer la categoria sa si evitat tot timpul de Mayweather (retras), Cotto se vede acum deposedat si de centura WBA dupa ce il batuse in noiembrie anul trecut pe Sugar Shane Mosley ( omul care l-a invins de 2 ori pe Oscar de la Hoya). Deci, surpriza sau nu, victoria lui Margarito (al carui palamres cuprinde 37 de victorii din 43 de lupte dintre care 27 prin K.O dar si 5 infrangeri) arata cine e cel mai puternic boxer la welterweight. Asteptam cu nerabdare o revansa la meciul anului dintre Margarito si Cotto sau un meci de unificare al centurilor WBA, WBO si IBF.