Conexiunea la internet prin satelit este independenta de conexiunile terestre si are minime, tarife incepand de la 30 euro/luna. O premiera deosebit de interesanta o reprezinta faptul ca Lamit Co ofera viitorilor utilizatori ai serviciului LTH varianta furnizarii echipamentelor VSAT in regim de custodie, acestea devenind proprietatea clientilor la finalul contractului. Mai mult de atat, programul de fidelizare al clientilor creat de compania Lamit le ofera acestora abonamentele lunare la pret preferential, pentru urmatoarele perioade contractuale. Acest program este unic in tara nostra si reprezinta raspunsul la necesitatea de comunicare pe care o au nenumarate zone rurale, carora le ofera solutie fiabila, practica si aplicabila imediat. Serviciul este o solutie necesara pe piata telecomunicatiilor din Romania, ieftina, fiabila si moderna, asteptata de multe zone izolate din tara noastra.

Serviciile companiei Lamit au fost dezvoltate in Europa, Africa, Orientul Milociu, Orientul Indepartat si cele 3 Americi oferind comunicatii bidirectionale prin satelit la nivel mondial (atat terestre cat si maritime), cu ajutorul echipamentelor special concepute sa raspunda tuturor cerintelor utilizatorilor, chiar si a celor din cele mai inaccesibile locatii. Solutiile maritime mobile VSAT permit atat echipajului cat si pasagerilor folosirea internetului, a telefonului si serviciilor de fax prin sistemul VoIP, sau a folosirii oricarei alte aplicatii ce necesita o conectare la internet indiferent de distanta sau de conditiile meteorologice garantand cea mai inalta calitate a serviciului.

Trebuie mentionat ca Lamit Co este un operator roman independent care activeaza la nivel global, furnizand retele VPN si servicii de acces la internet de banda; larga; prin satelit fixe si mobile, terestre si maritime, servicii de telefonie prin internet (VoIP) si servicii de fax , servicii de supraveghere video oriunde in lume, ca si conexiuni speciale guvernamentale.

“Sarut-mana. De pe scara vecina sunt. Am si eu nevoie de cheia de la terasa. Am semnat un contract cu o firma de internet care are o caseta la dumneavoastra pe scara!”

“Dar cine sunteti dumneavoastra?! Nu…chiar nu, am facut o investitie de 36000 lei in terasa. Cine stie ce faceti acolo?!”

“V-am spus doar. Sunt de pe scara vecina. Datorita diferentei de nivel dintre blocuri, scara mea avand 9 etaje si a dumneavoastra 8, singura solutie ca eu sa am internet este sa ajung pentru un minut pe terasa scarii dumneavoastra. Mi s-a spus ca aveti cheia!”

“Am dom’le, dar nu se poate. Decat in prezenta cuiva de la administratie! Daca bateti pari acolo?! La 7 vine administratorul. Doar cu el puteti urca acolo!”

“Nu vreti sa mergeti dumneavoastra?! Dureaza 1 minut, baietii de la firma de internet nu pot astepta pana diseara la 7!”

“Nu dom’le, nu n-auzi?! Nu se poate, am investit 360 de milioane ca sa reparam terasa! Apoi stiu eu pe unde calcati?!”

“Bine, doamna, ma scuzati! O zi buna!”

Acum eu am o nelamurire. Pe langa faptul ca n-am sa inteleg niciodata batranii asta crizati, crispati si care cred ca la orice pas ii asteapta cineva sa-i futa-n cur…nu inteleg cum poti tu, reprezentant al unei firme, dupa ce am semnat un contract, dupa ce ti-am platit, sa-mi spui ca nu poti face nimic mai departe. Pana la un punct ii inteleg mosnegi. E scara lor, daca vor te lasa, daca nu, nu. Dar, pana mea, nu poti fi om pentru un minut? Macar sa-mi vezi problema. Ei bine, nu.

Am inteles ca platesti, tu ca firma, o taxa lunara pentru caseta respectiva. Si, firesc, ei primesc niste bani pentru asta. Eu vreau internet si asta este singura metoda de a avea. Pe mine nu ma mai intereseaza la cine e cheia terasei, de ce nu-ti da voie o baba senila sa-ti faci munca. Pur si simplu mi s-a garantat ca o sa am internet. Dupa o luna de programari si avand mereu aceeasi problema, nu s-a gasit inca rezolvarea?!

De ce firmele astea de rahat nu incearca sa-si castige independenta instalandu-si tehnologia in locuri proprii?! E mai simplu si mai ieftin sa platesti 50 lei lunar asociatiilor si sa ai un contract intocmit de femeia de serviciu. Sunt curios daca proprietarul contractului o sa-si ia banii inapoi. Azi, presimt o runda de negocieri la sediul firmei cu pricina!

Sunt curios cand nu va mai fi voie cu cabluri suspendate, intortochiate aerian si etc…cum vor gasi rezolvari?!

Asta-i Romania. Si ziceti sa nu ne facem bulangi?!

Si din ciclul oameni fericiti, brought to you by Vlad Bogos, Marius Tudor presents Nick Vujicic:

P.S.: O sa existe iar o pauza, de data asta un pic mai indelungata si presarata de posturi fugitive, pe care io o doresc utila. Bucurestiul ma va extenua. Si mai e si vremea asta de cacat!

Si pentru toti aia de vor link exchange cu mine, treceti mai intai pe acolo!

Personal, intotdeauna am apelat la asemenea portaluri. Am incercat si varianta ziarelor tiparite nisate pe anunturi. Fara prea mult succes. Comoditatea, gratuitatea si eficienta anunturilor pe internet m-au determinat ca atunci cand vreau sa vand sau sa cumpar ceva, sa-mi folosesc computerul si sa-l folosesc pe Google.

Atunci cand am nevoie, nu folosesc doar forumuri si portaluri consacrate. Intru peste tot. Vad mai mult, analizez mai mult … si aleg varianta optima. S-a intamplat sa-mi gasesc un obiect pe care mi l-am dorit intr-un loc unde nici nu ma asteptam. De aceea mi-am format un fel de mini-baza de date cu astfel de siteuri pentru anunturi gratuite online.

Recunosc, ma mai folosesc si de blogul meu … o sursa in plus, o sansa in plus. De curand am dat si peste super-anunturi.ro! Succes!

Asta patesc in zilele in care n-am chef de nimic si de nimeni.

Ce este de fapt fav20? Este un “colt de internet” unde iti poti salva toate site-urile tale favorite putand astfel sa le urmaresti mai usor. Ce presupune CONCURSUL? Trebuie sa ai blog, dupa cum am zis, sa aplici trimitand URL-ul blogului tau, iar mai apoi sa convingi cat mai multa lume sa te adauge printre site-urile sale favorite. Concursul tine pana pe 31 august si poti castiga o tema wordpress profi cu o valoare intre 45$ si 80$. O buna oportunitatea pentru mine, de doua luni tot mesteresc la una … si mereu se gaseste altceva de facut.

Am intrat si eu in concurs si deja am ajuns pe locul 2 . Link-ul meu, adauga-ma pe fav20.

Cand eram mic si ma intreba bunica (singura pe care-o mai tin minte) ce vreau sa ma fac cand voi fi mare … ii raspundeam ori preot, ori vreau s-ajung Robinson Crusoe. Bineinteles, bunica nu citise prea mult la viata ei. S-a maritat de tanara (pe la 16 ani), a fost nevoita sa aiba grija de primul copil la 18 ani … apoi a trebuit sa dea de mancare la inca 5 guri. N-a aflat niciodata cine e Robinson Crusoe. Pentru ca eu n-aveam timp sa-i explic. Imi luam repede doua carti, una de Jules Verne si una era neaparat Robinson Crusoe, si fugeam la nucul “cracit” de pe camp, sa citesc. “Cracit” pentru ca avea doua craci intre care eu puneam o patura, si stateam ca-ntr-un chaisse-longue.

Inca de pe-atunci visam sa-mi construiesc o barca, a mea si numai a mea, sa strabat lumea marilor si oceanelor si sa naufragiez pe-o insula pustie, unde sa-mi procur singur de-ale gurii (pentru nesimtiti, de mancare), sa-mi fac o casa din lemn tropical si-un acoperis din frunze de bambus, care sa ma apere de ploaie.

Mai tarziu, intalnind una dintre persoanele care-au trecut fulgerator prin viata mea, am aflat ca si ea are un vis asemanator: sa-si construiasca o barca si s-ajunga-n Jamaica, Costa Rica, Republica Dominicana sau pe plajele din Bali. Imaginile s-au contopit rapid si ajunsesem sa ne dorim acelasi lucru. Pana la 30 de ani s-avem barca noastra si navigam prin Oceanul Pacific, sa gasim un peste mic!

Cam astea erau imaginile copiilor de oras veniti la tara in vacantele de vara, in vremea copilariei mele. Cam asta visau ei … sa fie ca un personaj de carte. Azi, toti vor sa fie ca Johnny Bravo sau Sandy Belle. Ca Poponet sau Elena Basescu, ca Titus Steel sau Alina Plugaru, ca John Chow sau iJustine. Oare nu mai vrea nimeni sa fie capitanul Nemo sau Robinson Crusoe?

Tre’ sa tacem ca niste mielusei, ca altfel suntem dusi la taiat chiar la anul, inainte de Pasti. Deja imi tremura degetele cand scriu. Ma gandeam la un scenariu demn de filme cu mafioti, cu traficanti de droguri, cu presedinti corupti, cu hackeri ce fraudeaza statul. Deci, frate, in tara asta nu se mai poate trai. Multi sunt supraevaluati de ei insisi, sunt supraidiotizati de tara in care traiesc. Si eu traiesc aici, dar parca stiu sa-mi vad lungul nasului. Si eu traiesc aici, si stiu sa-mi vad de treaba mea. C-o fac bine, c-o fac rau … nu e nevoie sa vina vreo “pitzipoanca” sa-mi reamintesca un lucru: TRAIESC INTR-O TARA MISTO, OAMENII SUNT DE CACAT. Umbla o vorba prin popor: “Omul sfinteste locul!”

Un prieten sus-pus, pe care cu drag o sa-l cinstesc si-o sa-l amintesc mereu, ca pe unul dintre cei care mi-a salvat de multe ori curul, m-a invatat ceva: “Vrei sa traiesti 100 de ani?! Daca da, vezi-ti de treaba ta!” Pula mea, ar trebui si altii sa-si bage nasul in propria mizerie … si sa-i lase pe altii sa ramana mici si neinsemnati.

Mi se pare mie sau blogosfera romaneasca (si-asa bolnava) baga mars fortat spre monopolizare ?! Prosti mai suntem …